miercuri, 21 noiembrie 2012

Memento tuae viae

Azi e pentru tot ce mi s-a luat,
tot ce mi s-a dat,
tot ce am pierdut
si ce am castigat.

Azi, e pentru cei care au iesit din viata mea fara niciun cuvant si pentru cei din viata carora am plecat fara vreo explicatie. E curios cum in perioada asta foarte aglomerata gandul meu zboara la cei din jurul meu, mai ales la cei care obisnuiau sa imi fie alaturi. De la cei cu care ma cataram in copaci cand aveam 5 ani, pana la cei cu care tocmai am baut o cafea acum 3 ore.

Se spune ca oamenii vin si pleaca. Asta nu e adevarat. Toti raman acolo, ascunsi in sufletul si mintea noastra si ies la iveala cand nu te astepti. Suna crud, dar mi-as dori ca unii dintre ei sa se conformeze zicalei "prietenii vin si pleaca" ... si sa mai si plece cand e momentul. Insa nu e vina lor, e vina noastra, e vina mea. Odata ce lasam pe cineva in viata noastra, nu e nicio cale ca ei sa mai plece, fiindca nu exista vreun cicatrizant pentru suflet care sa ascunda semnele, iar uitarea parca nu atinge acel lacas al mintii in care tinem prizonier tot trecutul. Si asa ne gasim din vreme in vreme, uitandu-ne la trecut, vizualizand anumite momente, si amintindu-ne de oameni ce fie ne-au lasat balta, fie i-am pierdut de'a lungul drumului cu sau fara intentie.

Sunt sigur ca oricine a avut asemenea momente macar o data in viata. Am trecut cu totii prin aceste incercari, ne-am regasit macar odata singuri, la rascruce de drumuri rezolvand un rebus cu viata. Am ajuns sa cred ca mai important e sa iti amintesti calea ta, si sa nu lasi toate aceste ganduri sa te insoteasca si sa-ti innoreze drumul. Ataseaza-te de un tel demn de implinit, si mergi pana la capat. Mi-am dat seama ca toata lumea cunoaste calea, insa prea putini pornesc pe drumul ce li se potriveste.

E greu, fara indoiala sa nu te uiti in urma, sa nu te uiti in stanga si in dreapta, insa e mai sigur pe termen lung. Din cand in cand "memento tuae viae" mai ales atunci cand nimic in jurul tau nu mai are sens. Nu stiu inca daca perspectiva asta este potrivita, dar o sa aflu ... caci timpul inca mai are rabdare.